{"id":8576,"date":"2020-11-26T19:15:32","date_gmt":"2020-11-26T17:15:32","guid":{"rendered":"https:\/\/www.computerland.ro\/computerland\/?page_id=8576"},"modified":"2020-11-27T17:54:42","modified_gmt":"2020-11-27T15:54:42","slug":"spatiul-istoric-si-etnic-romanesc-proiect-cultural-istoric","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/www.computerland.ro\/computerland\/proiecte-computerland\/spatiul-istoric-si-etnic-romanesc-proiect-cultural-istoric\/","title":{"rendered":"SPATIUL ISTORIC SI ETNIC ROMANESC \u2013 Proiect cultural\u2013istoric"},"content":{"rendered":"\n<\/div><\/div><\/div><\/div><\/div>
\n

Proiect cultural- istoric „<\/span>SPATIUL ISTORIC SI ETNIC ROMANESC”<\/span><\/h2>
<\/div><\/div><\/div>\n
<\/span><\/span><\/div>\n

Lucrarea \u201cSpatiul Istoric si Etnic Romanesc\u201d, piesa de rezistenta a istoriografiei romanesti, a fost lansata sub egida prestigioasa a Editurii Militare din Bucuresti, la initiativa si cu sustinerea financiara a Computerland Romania.<\/p>\n

Elaborata in varianta sa initiala in anii grei ai celui de-al Doilea Razboi Mondial, aceasta ampla sinteza istorica este un exemplu de probitate stiintifica si patriotism care demonstreaza fara echivoc continuitatea romanismului in arealul istoric al Daciei lui Burebista si a lui Decebal. Opera remarcabila a unui colectiv de istorici ai vremii, lucrarea constituie un raspuns academic obiectiv la tezele antiromanesti aparute de-a lungul vremii.<\/p>\n

Reeditarea acestei opere desavarsite, fara a avea scop comercial, este rodul muncii generoase a unui colectiv format din mari iubitori de istorie. Acesti oameni pasionati au dorit sa readuca la lumina o lucrare de referinta pentru orice roman si pentru Romania, plecand de la teza ca \u201cIstoria este in primul rand chemata sa gaseasca si sa rosteasca adevarul\u201d.<\/p>\n

Fata de lucrarea initiala, au fost adaugate capitole noi cuprinzand atat date din Republica Moldova, cat si evolutii ale unor realitati istorice ce au avut loc In Europa dupa anul 1945.<\/p>\n

In vederea constituirii Intr-un material documentar de interes si pentru cititorii straini, lucrarea de fata a fost editata in format bilingv roman \u2013 englez, fiind tiparita in Italia, la \u201cArc Group Italia SRL\u201d.<\/p>\n<\/div><\/section><\/div>

Dupa cum se poate observa Inca din primele pagini, aceasta opera de mare eruditie se bucura de sustinerea Academiei Romane, remarcandu-se prezentarile de exceptie, din deschiderea lucrarii, respectiv: \u201cSpatiul Istoric si Etnic Romanesc \u2013 Temeiul Romaniei Intregite de la 1918\u201d a Dlui. Acad. Ioan-Aurel Pop si \u201cCuvant-inainte\u201d oferit de Dl. Acad. Razvan Theodorescu.<\/p>\n

Acest demers istoriografic a fost sustinut cu deosebita daruire de catre Dl. Nicolae Badea, care supune atentiei cititorilor in scurta prezentare \u201cCuvinte nerostite inca\u201d ideea ca \u201corice proiectie a viitorului unei natii porneste de la o cunoastere documentata a trecutului sau.\u201d<\/p>\n

Nu trebuie pierdute din vedere nici ilustratiile copertilor I si IV, care sunt sunt opera pictorului roman, Dl. Valentin Tanase.<\/p>\n

Acest demers cultural-istoric initiat de catre Computerland Romania se adreseaza atat institutiilor culturale si academice, cat si institutiilor publice si private care Isi desfasoara activitatea pe teritoriul Romaniei si peste hotare.<\/p>\n

In acest sens, cateva sute de exemplare au fost oferite unor personalitati din cadrul Senatului Romaniei, Camerei Deputatilor, ministerelor, ambasadelor, primariilor, Patriarhiei, colegiilor, scolilor si academiilor de profil, scriitorilor si jurnalistilor, personalitatilor din domeniul bancar si mediul privat romanesc si international.<\/p>\n<\/div><\/section><\/div>

<\/span><\/span><\/div>\n

Spatiul istoric si etnic romanesc \u2013 temeiul Romaniei Intregite de la 1918<\/h2>

Selectii din Prezentarea de exceptie a Dlui. Acad. Ioan-Aurel Pop<\/p>\n<\/div>

<\/div><\/div><\/div>\n

\u201cActul Marii Uniri s-a nascut din nevoia interna a poporului roman de a trai \u00een propria \u201ecasa\u201d, destinata sa-l organizeze, sa-l ocroteasca si sa-l apere, dar a venit si din necesitatea unei noi arhitecturi politice a continentului, \u00een cadrul careia se preconiza sa functioneze, dupa distrugatorul conflict mondial, un concert al natiunilor…<\/p>\n

\u2026 Prin urmare, dupa 1848, obiectivul fundamental al romanilor, care formau \u00eenca din secolele al XVII-lea si al XVIII-lea o natiune moderna, s-a dovedit a fi unitatea politica nationala.<\/p>\n

Au \u00eenteles atunci conducatorii (dar nu numai ei) romanilor ca orice natiune merita sa aiba propriul sau stat unitar, privit drept cadru de conservare si dezvoltare a corpului national, \u00een ansamblu, si al fiecarui individ care compunea acest corp\u2026<\/p>\n

\u2026 Dupa 1848, dorinta masiva de unire a romanilor \u00eentr-un stat national, a fost conjugata cu actiunile pe plan international, de obtinere a sprijinului marilor puteri\u2026<\/p>\n

\u2026 Unirea romanilor \u00eentr-un stat national a cuprins urmatoarele etape:<\/p>\n

1) 1848-1859-1866: unirea Moldovei si Tarii Romanesti \u00eentr-un stat, numit oficial Romania si reformat dupa principiile democratiei occidentale;<\/p>\n

2) 1877-1878-1881: Proclamarea independentei absolute a Romaniei, razboiul pentru cucerirea independentei si lupta pentru recunoasterea oficiala a independentei tarii pe plan international; unirea Dobrogei cu Romania si ridicarea tarii la rangul de regat;<\/p>\n

3) 1914-1918-1920: participarea romanilor si a Romaniei la Primul Razboi Mondial; unirea cu Romania a Basarabiei, Bucovinei si Transilvaniei; recunoasterea pe plan international a statului national unitar roman \u00een granitele sale istorice\u2026<\/p>\n

\u2026 Formarea Romaniei moderne si perceptia de astazi asupra acestui proces au particularitatile lor, datorate deopotriva specificului istoriei mai \u00eendepartate a romanilor si regimului comunist sui generis din Romania.<\/p>\n

\u00cen cei 40 de ani de comunism propriu-zis, ideea nationala la romani a parcurs un drum ciudat de la negarea absoluta si condamnarea sa \u201ecu manie proletara\u201d pana la ridicarea completa \u00een slavi, ca \u201efir rosu calauzitor al \u00eentregii istorii\u201d\u2026<\/p>\n

\u2026 Romanii au intrat \u00een epoca de libertate cu un mare handicap \u00een raport cu vecinii din alte tari, chiar si dintre cele foste socialiste\u2026<\/p>\n

\u2026 Dupa 1989, a urmat o descatusare fara precedent, care a adus romanilor mari suferinte, iar pe taramul istoriei a determinat caderea, de multe ori, \u00een extrema cealalta\u2026<\/p>\n

\u2026 Astazi, \u00een contextul celor o suta de ani trecuti de la \u00eencheierea Primului Razboi Mondial, aproape toate popoarele rememoreaza evenimentele de atunci, care au condus, prin anii 1917-1920, la schimbari teritoriale si etnice majore, rezultate, \u00een mare parte, din miscarea de emancipare nationala si din prabusirea imperiilor multinationale (cel putin \u00een raport cu formele \u00een care existasera anterior)\u2026<\/p>\n<\/div><\/section><\/div>

\u2026 Toate popoarele din aceasta parte de Europa au trebuit sa faca parte unor grave provocari, traind, de exemplu, sub Otomani, ca bulgarii (de la 1390 la 1878\/1908) sau ca ungurii (1541-1699), stand sub suzeranitate otomana ca romanii (sec. XV-1878), fiind stersi de pe harta, ca polonezii (sec. XVIII-1918) sau nemaiavand stat propriu din secolul al X-lea pana la 1918, ca slovacii.<\/p>\n

Tarile Romane nu au fost \u00eensa niciodata integrate efectiv \u00een Imperiul Otoman, nu au permis turcilor sa fie proprietari funciari la nord de Dunare, nu au permis desfasurarea propagandei islamice\u2026<\/p>\n

\u2026 In al doilea rand, Romania nu s-a format acum un secol, ci s-a format, prin mai multe nuclee medieval de stat, acum un mileniu si s-a chemat Tara Romaneasca\/ Tari Romanesti\u2026<\/p>\n

\u2026 In al treilea rand, arhitectura politica a Europei formate la finele Primului Razboi Mondial a fost confirmata, \u00een linii mari, dupa Al Doilea Razboi Mondial si dupa 1989 si este valabila pana azi\u2026<\/p>\n

\u2026 Cum nu exista popoare superioare si inferioare pe lumea asta, nici romanii nu trebuie sa aiba complexe de inferioritate sau de superioritate\u2026<\/p>\n

\u2026 Nu exista motive de victimizare, dar nici de euforie. Acum un secol Romania exista demult\u2026<\/p>\n

\u2026 Prin urmare, cand se sarbatoreste Ziua Nationala de 1 Decembrie 2018, triumfalismul trebuie sa fie ponderat, pentru ca Marea Unire nu a facut-o generatia de azi, ci acei mari oameni de stat de la 1918, patrunsi de importanta rolului lor \u00een istorie\u2026<\/p>\n

\u2026 Actele de vointa nationala romaneasca din anul 1918 au o trainicie perpetua, au o tarie care le va face sa dureze atatcat va dainui poporul roman.<\/p>\n

Amintirea Marii Uniri \u00eenseamna interesul romanilor pentru \u201ecasa\u201d lor care este Romania, dorinta de a-i cerceta temeliile, de a-i cunoaste arhitectii si constructorii si de a o pregati ca sa ajunga \u00een stare buna \u00een mainile copiilor, nepotilor si stranepotilor lor\u2026<\/p>\n

\u2026 Tara aceasta a fost faurita de \u00eenaintasi, iar datoria contemporanilor este aceea de a o pastra, perpetua, ocroti si primeni mereu\u2026<\/p>\n

\u2026 Romania nu mai este aceeasi cu cea din 1918-1920, dar este o tara de marimea Regatului Unit si este a sasea tara dintre cele 27 ale UE \u00een functie de numarul populatiei (dupa Germania, Franta, Italia, Spania si Polonia)\u2026<\/p>\n

\u2026 Cartea de fata, \u00een editie bilingva, \u00eei va ajuta pe cei doritori nu numai sa \u00eenteleaga mai bine Romania, dar si s-o plaseze \u00een mod mult mai realist \u00een concertul european, sa-i cunoasca aspiratiile si sa vada ca romanii sunt un popor ca oricare altul, dornic de dialog, de concordie si de demnitate.<\/p>\n<\/div><\/section><\/div>

<\/span><\/span><\/div>\n

„<\/span>SPATIUL ISTORIC SI ETNIC ROMANESC”<\/span> Cuvant-inainte <\/h2>

Text preluat integral din prezentarea realizata de Dl. Acad. Razvan Theodorescu<\/p>\n<\/div>

<\/div><\/div><\/div>\n

\u201cIntr-una din celebrele sale conferinte radiofonice intitulate \u201eSfaturi pe intuneric\u201d, Nicolae Iorga spunea: \u201ePentru orice tara si orice neam sunt anumite mari probleme de care atarna si dreptul si viitorul lor. Astfel vechimea locuintei neamului in patrie, dovedirea unor insusiri mai inalte si rolul pe care-l joaca in omenirea intreaga\u201d.<\/p>\n

Aceste cuvinte erau rostite la 23 iunie 1936, patru ani inaintea mortii sale tragice si a tragicelor amputari ale unei Romanii pentru apararea si marirea careia istoricul national a ostenit intreaga sa viata miseleste curmata.<\/p>\n

Razboiul care incepuse deja si care avea sa antreneze dramatic si tara noastra punea acut inaintea opiniei publice de la noi si de peste hotare \u2013 fie si numai in perspectiva unei viitoare paci \u2013 chestiunea drepturilor noastre istorice asupra unor spatii ale romanitatii <\/em>\u2013 imi place termenul si il folosesc frecvent in ultima vreme \u2013, unele abia pierdute prin tranzactii ale marilor puteri, altele redobandite pe caleaarmelor si apoi din nou pierdute.<\/p>\n

A fost momentul in care, sub patronaj guvernamental \u2013 nu trebuie sa ne sfiim a aminti ca era vorba de regimul antonescian (1942) \u2013, specialisti istorici, geografi, sociologi, antropologi au fost adunati intru realizarea unei sinteze geopolitice pe care o cititi in paginile urmatoare (reeditata cu addende care infatiseaza situatia Romaniei pana astazi).<\/p>\n

O sinteza in care zecile de harti si statisticile precise insotite de lapidare notatii istorice indicau ceea ce Iorga numise \u201evechimea locuintei neamului\u201d din epoca Daciei preromane inca pana la vremea interbelica, in lunga disputa cu o istoriografie vecina si cu aparatorii tezelor care doreau invalidarea deciziilor din 1919\u2013 1920 ale Conferintei de Pace de la Paris si ale incheierilor de la Trianon.<\/p>\n

Cu o cartografie de impecabila executie care avea in vedere nu doar Transilvania \u2013 inima neamului romanesc \u2013 ci si spatiul de la miaza-noapte, spre Ceremus, spatiul rasaritean de dincolo de Prut si cel meridional, dincolo de Dunare, unitatea romaneasca, de atatea ori calcata in picioare \u2013 la 1775 cu Bucovina, la 1812 cu Basarabia, la 1878 cu cele trei judete sud-basarabene, la 1940, cu Ardealul de Nord, cu Basarabia din nou, cu Cadrilaterul dobrogean \u2013, este demonstrate cu prisosinta de aceasta lucrare colectiva care arata cu asupra de masura ca Romania, \u201etara de rascruce\u201d cum este just definita, este si o tara cu un specific etnic si cultural ce trebuie apasat subliniat.<\/p>\n<\/div><\/section><\/div>

Este, intr-o lume care a fost socotita ca \u201einter-imperiala\u201d \u2013 unde trei imparati si-au extins dominatia \u2013, singurul spatiu sud-est european unde statalitatea <\/em>a fost o realitate multiseculara, prin autonomia domnilor, voievozilor, Bisericii pastrate ca atare din perioada Turcocratiei, cand Balcanii si Ungaria deveneau pasalacuri supuse integral Portii.<\/p>\n

Este singurul spatiu al unei latinitati ortodoxe <\/em>si al unei ortodoxii latine <\/em>unind adesea pragmatismului Apusului cu reflectia ideocratica a Rasaritului. Este singurul spatiu unde un popor sedentar si vechi crestin <\/em>a cunoscut prezenta migratorilor pagani germanici, turanici fino-ugrici si slavi care, in contact cu romanitatea de la Carpati si Dunarea de Jos, s-au convertit aici sub semnul bisericii de la Constantinopol, \u201ea doua Roma\u201d (este, intre altele, cazul maghiarilor lui Gyula, la Alba Iulia, cu mai bine de un mileniu in urma, cum o dovedesc izvoare scrise si urme arheologice).<\/p>\n

O lume romanica si apoi romaneasca, la inceput precumpanitor rurala, pe o \u201eterra\u201d din care s-au ivit \u201etaranii\u201d, continuand traditiile Romei antice si pe cele ale \u201eRomaniilor\u201d premedievale, constituindu-si state de sine statatoare in Evul Mediu, roind pe un areal foarte larg, din Timoc pana in Transnistria, comunitatea etnica a \u201elatinilor Orientului\u201d ramane o insula puternica, durabila si profund europeana.<\/p>\n

In anul Centenarului unei unitati greu dobandite, expunerea plina de intelesuri comparative cum este cea de fata, datorata \u2013 acum peste sapte decenii \u2013 unor carturari patrioti si de inalt profesionalism, va fi consultata cu profit de universitari si de studenti, de diplomati si de oameni politici, spre folosul lor si al nostru comun.\u201d<\/p>\n<\/div><\/section><\/div>

<\/span><\/span><\/div>\n

CUVINTE NEROSTITE INCA<\/h2>

Text preluat integral din introducerea realizata de Dl. NICOLAE BADEA<\/p>\n<\/div>

<\/div><\/div><\/div>\n

\u201cDraga cititorule,<\/p>\n

Ideea retiparirii lucrarii Spatiul Istoric \u0219i Etnic Romanesc <\/em>a luat nastere intr-o zi a anului 2017 cand, intamplator, am citit pe o pagina dintr-un calendar anodin aceste cuvinte ale marelui istoric Nicolae Iorga: \u201eUn popor care nu isi cunoaste istoria e ca un copil care nu isi cunoaste parintii\u201d.<\/p>\n

Am realizat atunci ca orice proiectie a viitorului unei natii porneste de la o analiza bine documentata a trecutului sau.<\/p>\n

Am cautat in Biblioteca Academiei Romane \u0219i am gasit un album aparut pentru prima data in 1942 \u0219i retiparit 50 de ani mai tarziu: Spatiul Istoric \u0219i Etnic Romanesc<\/em>.<\/p>\n

Parcurgandu-i paginile ingalbenite de vreme, am avut imaginea unei flori de mina pretioase care astepta de mult timp sa fie scoasa la lumina, sa isi expuna frumusetea unica a fatetelor in stralucirea timpului…<\/p>\n

Astfel vad eu aceasta lucrare: o punere scanteietoare laolalta a hartilor devenirii istorice a Romaniei in spatiul binecuvantat unde au domnit Burebista \u0219i Decebal, unde a fost capitala Daciei Traiane, unde au fiintat cnezatele \u0219i voievodatele din care s-au constituit Tarile Romane, unde au luptat Basarabii, Musatinii si Corvinestii, unde s-a cantat Hora Unirii si unde s-a realizat Statul National Unitar Roman.<\/p>\n

Am dorit, printr-un proiect total privat, sa ma alatur eforturilor deloc usoare si simple, in contextul timpului prezent, de sarbatorire a Centenarului Marii Uniri a Romanilor.<\/p>\n

O suta de ani de consolidare statala… Doua mii de ani de devenire istorica…<\/p>\n

Sunt epoci care au cunoscut exuberanta, framantarea si restristea, cautarea si descoperirea drumului catre Romania Unita, timpuri istorice reflectate in harti si lucrari documentare care oglindesc lupta de-a pururi a romanilor pentru pastrarea identitatii nationale si pentru afirmarea puternica a sentimentului national.<\/p>\n<\/div><\/section><\/div>

Parcurgand cu mintea \u0219i cu inima aceasta lucrare, vei vedea, stimate cititor, ca istoria romanilor are cateva constante pe care nimeni nu le poate pune la indoiala vreodata \u0219i pe care timpul nu le va sterge in curgerea sa: originea \u0219i limba, teritoriul, credinta, cultura \u0219i, mai ales, jertfa.<\/p>\n

Aceasta lucrare de mare eruditie este o fresca a destinului national \u0219i este rodul unei munci minutioase \u0219i perseverente prin care autorii ei au dat raspuns tezelor antiromane\u0219ti ale timpului cand Spatiul Istoric \u0219i Etnic Romanesc <\/em>a vazut pentru intaia data lumina tiparului.<\/p>\n

Fara aceasta lucrare multe dintre argumentele istoriografiei romanesti nu ar fi si nu ar fi fost la fel de cuprinzatoare.<\/p>\n

Am optat pentru o editie bilingva intrucat, pentru prima data, atlasul istoric Spatiul Istoric \u0219i Etnic Romanesc <\/em>va pleca in lume pentru a servi ca instrument de cercetare \u0219i informare, un adevarat indreptar care are menirea de a face cunoscuta istoria neamului romanesc, neam care dintotdeauna si-a avut locul de o parte \u0219i de alta a Carpatilor, de o parte \u0219i de alta a Dunarii inferioare, a Tisei, \u0219i a Prutului, langa Marea cea Mare.<\/p>\n

Multumesc unei echipe minunate, fara al carei sprijin acest demers nu s-ar fi putut realiza, la fel cum multumesc fiecarui membru in parte pentru ajutorul constant \u0219i devotamentul fata de proiect.<\/p>\n

Iti multumesc si tie, cititorule, pentru clipa de ragaz pe care ti-o vei lua pentru a parcurge aceasta lucrare unica, adevarata arheologie a cunoasterii neamului romanesc.<\/p>\n

Doresc romanilor, oriunde s-ar afla, si Romaniei Eterne un viitor viu, demn \u0219i glorios, asemeni istoriei scrise de inaintasi!\u201d<\/p>\n<\/div><\/section><\/div><\/div><\/div><\/div><\/div><\/div>